I Laugh My Head Off. A Pseudo-Treatise on Laughology, Written in Laughter’s Cage
This book is in Romanian. It is a very large collection of jokes as well as notes and reflections on the importance of laughter in life.
Arta şi Ştiinţa Rāsului
Rāsul face parte din viaţă, deosebind oamenii de celelalte vieţuitoare. S-a demonstrat ştiinţific, după ani de studii şi de cercetări asidui, că doar oamenii au capacitatea de a rāde, īn timp ce animalele nu pot decāt să… rānjească, adică, īn limbajul lor, „să mārāie, arătāndu-şi ameninţător colţii”.
Este adevărat că şi oamenii rānjesc uneori, atunci cānd, prinşi cu ocaua mică, rād forţat, īn silă, arătāndu-şi şi ei dinţii „īntr-o grimasă de răutate, de batjocură sau de prostie”. Dar nu despre rānjet vorbim aici, ci despre rāsul sănătos, propriu omului plin de viaţă.
Niciodată n-o să aveţi ocazia să vedeţi un mort rāzānd, pe cānd un om viu ar putea să moară de… rās, tăvălindu-se pe jos de fericire!
De aceea, se şi spune că rāsul este unul dintre principalele motoare ale vieţii „cine rāde şi e vesel a lui viaţă-şi prelungeşte!”
Rāsul nu este doar o formă de manifestare spontană a unor sentimente greu de stăpānit, ci este şi artă curată. Prin el şi pentru el s-au născocit şi s-au format umoriştii, comicii, bufonii, clovnii şi cāte şi mai cāte alte specialităţi de giumbuşlucari sau ghiduşi.
Ca ştiinţă, rāsul a dat naştere… rāsologiei, pentru care s-a scris acest fals „Tratat”, aşa cum tratate voluminoase au şi alte ştiinţe asemănătoare ca biologia, morfologia, fiziologia, ecologia, microbiologia etc. etc. – īn totalitatea lor, ştiinţe ale vieţii, ale organismelor vii.
Rāzi? Īnseamnă că exişti!
Şi exişti pe pămānt pānă la adānci bătrāneţi, pentru că rāzi cu poftă, de cāteva ori pe zi, fără să-ţi ascunzi bucuria de a trăi şi fără să-ţi refuzi plăcerea de a nu sta īncruntat, nicio clipă!
Rāsul, īn viaţa popoarelor, a dat naştere la proverbe pline de īnţelepciune şi cu multiple semnificaţii:
- „Niciodată n-a fost pedepsit cineva că a făcut pe altul să moară de rās”. (proverb chinez)
- „Dintre toate zilele, pierdută este aceea īn care n-ai rās”. (Camfort – scriitor francez, moralist şi pamfletar)
- „Trebuie să rāzi īnainte de a ajunge fericit, de teamă să nu mori fără să fi rās”. (La Bruyčre – scriitor şi moralist francez)
- „Mai omeneşte este să rāzi de lucrurile vieţii decāt să le boceşti”. (Seneca – filozof, scriitor şi om de stat roman)
- „Īndreaptă obiceiurile rāzānd” („Castigat ridendo mores”). (Jean de Santeuil – poet latin modern – autorul acestei devize, creată special pentru un mare şi celebru actor italian ca să fie scrisă pe cortina teatrului său)
Īn carte veţi găsi mai multe maxime legate de rās, precum şi sute de glume – şi veţi rāde īn hohote tot timpul!
Constantin Amariţei este un cunoscut ziarist – autentic profesionist – cu vechi state de serviciu īn toate genurile de presă – de agenţie, de cotidian, audio-vizuală, online – īn special, īn presa economică. Este un bun cunoscător al mass-media din Romānia, īn care a lucrat, practic, īntreaga sa viaţă profesională (cu excepţia primilor ani de după absolvirea, īn 1958, a Institutului Politehnic din Iaşi). A debutat īn 1960, īn activitatea de corespondent voluntar pentru săptămānalul „Constructorul”, al cărui redactor şef avea să devină. Mai tārziu – ca un corolar al īndelungatei sale cariere de ziarist –, după zeci de ani de practică jurnalistică, a devenit un īnzestrat formator de ziarişti, īncă din anii cānd lucra ca redactor-şef adjunct al ziarului „Romānia liberă”, dar, mai ales, īn anii īn care a predat cursul de „Teoria şi practica presei” īn īnvăţămāntul superior ziaristic.
A cochetat cu umorul īncă de pe băncile şcolii, cānd semna mici creaţii de satiră şi umor la rubricile consacrate ale „Gazetelor de perete”, continuānd, apoi, aceste preocupări şi īn perioada cānd a lucrat īn īntrerprinderi, ca inginer.
Activitatea de presă economică nu l-a īndepărtat de pasiunea lui de a scrie umor, dimpotrivă, l-a ajutat să cunoască mult mai bine viaţa diverselor comunităţi de oameni despre şi pentru care a scris şi publicat schiţe umoristice īn presa de specialitate, fiind, īn acelaşi timp, şi un colaborator activ, mai ales, īn anii 1970–1980, al emisiunilor umoristice puse īn undă de Radiodifuziunea Romānă.
